De la poker la câini – o glumă proastă sau artă
Marcellus Coolidge, un artist american de care noi nu știm aproape nimic, este de altfel un pictor extrem de faimos pentru picturile lui cu niște câini care joacă poker. De altfel, capodoperele sale au rezistat timpului de mai bine de 100 de ani și de undeva de unde erau numite niște glume proaste, acestea au ajuns să valoreze sute de mii de dolari și să își câștige dreptul de a fi atârnate în Muzee de Artă renumite. Și atunci, care este legătura între acest farmacist, zugrav și cartoonist, și operele de artă care valorează peste 600 000 de mii de dolari? De unde acest interes asupra unor opere de artă, care acum o suta de ani au deservit ca și reclame pentru trabucuri și whisky?
Jocul de Poker – pictură în ulei
Cash, sau Kash, cum era cunoscut printre prieteni nu a fost altul decât un tânăr obișnuit dar cu vise mari. Coolidge a schimbat mai multe slujbe până să își găsească adevărata vocație și nu a avut nici un fel de pregătire pentru latura sa artistică. Aceasta s-a întâmplat când eroul nostru avea 25 de ani și a fost angajat de către o Companie publicitara modernă, N.W. Ayer & Son și care foloseau ca material numai proiecte amuzante, diferite și memorabile. Această perioadă coincide perfect cu perioada în care tânărul nostru și-a găsit vocația, aceea de caricaturist.
Deși nu se spun foarte multe despre alegerile lui, de ce câinii, de ce pokerul și de ce pictura, s-au făcut anumite speculații, precum Coolidge a ales să expună povestea poker-ului, una dintre micile sale plăceri, prin intermediul câinilor săi umanizați, într-o culoare comică . Astfel că seria câinilor care jucau poker a ajuns până la 8 picturi, care descriu absolut totul despre poker și oameni. Însă totul a pornit de la niște reclame pentru trabucuri, atunci când un client i-a propus să reproducă imagini cu niște câine care joacă poker, beau whisky și fumează trabucuri. Coolidge avea acel ceva care le lipsea multor colegi din breaslă și care îi permitea să creeze opere comice de succes. Cash a reușit performanța de a crea șaisprezece picturi care reprezintă diferite ipostaze ale poker-ului, jucat de animale antropomorfizate. Datorită boomului industriei de publicitate din acea vreme, aceste imagini au fost reproduse la nesfârșit în calendarele de publicitate a trabucurilor, ca imagini pe ceștile de cafea sau pe tricouri și a intrat în viețile și casele milioanelor de oameni.
Un prieten în nevoie
Picturile lui Coolidge, descriu detaliat dar într-o formă comică, temele de minciună și de înșelăciune din lumea pokerului. Să luăm de exemplu una dintre cele mai de succes opere ale acestui artist, A Friend in Need ( un prieten la nevoie), unde un buldog îi pasează prietenului său un as pe sub masă, iar ceilalți jucători nu au nici cea mai mică idee. O altă dovadă a genialității o reprezintă lucrarea Bold Bluff din 1903, care reprezintă bluff-ul sau cacialmaua prezentă în viața pokerului în fiecare zi. Acestea din urma sunt și unele dintre cele mai valoroase lucrări ale artistului, care au ajuns să valoreze sute de mii de dolari. Cu toate acestea, se spune ca originalul picturii Un prieten la nevoie nu a fost vândut niciodată și a ajuns să valoreze milioane de dolari.
La acea vreme, artistul a pornit pe acest drum fără nici un fel de pregătire profesională, și totuși, a devenit unul dintre cei mai de succes caricaturiști și a creat ilustrații ireale, pline de umor. Datorită extinderii în industriei ale companiilor de publicitate dar și datorită umorului delicat de care a dat dovadă artistul, operele lui au putut intra în casele și inimile oamenilor mult mai repede. Deși erau criticate ca și o glumă proastă, oamenii au văzut umorul din spatele lucrărilor și le-au apreciat la valoarea justă. Acum, peste sute de ani, picturile lui Coolidge sunt considerate iconice în lumea culturii pop și artistul a fost denumit “Cel mai faimos artist de care nu ați auzit niciodată”.
